|
Cainii pot fi cei mai buni prieteni ai nostri, dar totusi, sunt foarte diferiti de noi. Acest articol prezinta aceste diferente si te ajuta sa comunici cu cainele tau in conditiile stabilite de el.
Timp de peste 12.000 de ani, cainii au fost asemanati din multe puncte de vedere cu oamenii. Se pare chiar ca legatura dintre om si caine a inceput cu 80.000 de ani inainte, o data cu eforturile timpurii ale omului de a imblanzi stramosul comun al tuturor cainilor: lupul.
Desi cainele a trebuit sa supravietuiasca prin abilitatile lui de a vana, de a pazi si de a cauta prin gunoaie, nu exista nici o indoiala asupra faptului ca, inca de pe atunci, relatia dintre om si caine s-a bazat pe afectiune reciproca, incredere si intelegere.
Pentru a te ajuta sa iti intelegi cainele mai bine, iata cateva informatii si explicatii detaliate referitoare la felul in care se poarta cainele tau si la felul in care acesta interactioneaza cu mediul inconjurator.
Simturile cainelui
Simtul mirosului
Limbajul corporal
Vocalizarea
Hranirea
Comportamentul sexual
Simturile cainelui
In salbaticie, cainii supravietuiesc prin vanatoare, iar simturile lor s-au dezvoltat tocmai pentru a-i ajuta cat mai mult in acest sens. Auzul, vazul, simtul pipaitului, gustul si mirosul sunt esentiale, dar, la cainii de companie din ziua de astazi, gradul de dezvoltare al fiecaruia dintre aceste simturi a fost modificat de-a lungul anilor prin incrucisare selectiva. De exemplu, ogarii rapizi, cum ar fi de exemplu Ogarul Gri, Ogarul Afgan si Saluki vaneaza folosind simtul vazului si isi pierd interesul pentru prada in momentul in care nu o mai vad. Pe de alta parte, rasa Bloodhound, Ogar Baset si rasa Beagle vaneaza folosind simtul mirosului si pot urmari un miros – vechi si de o saptamana – timp de ore in sir.
De fapt, toti cainii au un simt al mirosului foarte dezvoltat – nasurile lor sunt aproape la fel de sensibile ca si ochii nostri atunci cand trebuie sa faca diferenta intre doi indivizi asemanatori. Simtul mirosului nu mai este insa la fel de important pentru gasirea hranei – este de asemenea unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare pentu caine.
Desi pot vedea bine la distanta – simt folositor pentru vanatoare – majoritatea cainilor nu pot focaliza obiecte ce se afla la o distanta mai mica de aproximativ 25 cm. Ei pot distinge culorile – desi acestea pot parea sterse – si pot vedea mai clar decat fiintele umane atunci cand lumina este slaba.
Desi capacitatea lor de a vedea detaliile este limitata, cainii sunt foarte sensibili la miscare – ei nu pot observa obiectele nemiscate de la distanta, dar le detecteaza imediat in momentul in care acestea incep sa se miste.
Auzul cainilor este bine dezvoltat si acestia pot auzi sunete dintr-o gama variata de frecvente si de la o distanta mai mare decat omul. Adesea, se exploateaza aceasta capacitate atunci cand folosim fluiere ultrasunete ca instrumente de dresaj. Cainii pot considera sunetele stridente – cum ar fi de exemplu cele emise de aspirator si alte instrumente electrocasnice – neplacute, sau chiar dureroase. Capacitatea de a auzi este mai dezvoltata la rasele cu urechi ridicate, care au rolul de amplificare a sunetelor, si la rasele ce isi pot indrepta urechile in directia sunetului.
Simtul gustului, impreuna cu simtul mirosului joaca un rol important in determinarea alimentatiei specifice pe care un caine o prefera. Majoritatii cainilor le place o varietate larga de gusturi si multi prefera dulciurile. Ca toate celelalte mamifere, cainii sunt sensibili la temperatura si la durere si raspund cu placere la atingerile prietenoase. Sensibilitatea corporala variaza intre caini, dar cel mai mult le plac mangaierile pe cap, piept si spate. Totusi, majoritatea devin agresivi atunci cand li se atinge coada, posteriorul, sau picioarele.
Simtul mirosului
Mirosurile din aer si de la nivelul solului pot oferi o multime de informatii referitoare la evenimentele ce au loc prin apropiere. Ele sunt considerate a fi echivalentul canin al cotidianelor locale. Cainele poate comunica prin miros in doua feluri. In primul rand, poate produce mirosuri – prin materii fecale, urina sau secretii ale glandelor – pentru a fi gasite de alti caini si, in al doilea rand, mirosul propriului corp va oferi informatii despre ei insisi.
Urinarea la catei nu are ca scop numai golirea vezicii urinare. Majoritatea stapanilor sunt constienti de dorinta masculilor de a ridica in mod frecvent un picior si a lasa cantitati mici de urina in diferite locuri. Acesta este o metoda prin care isi marcheaza teritoriul si prin care isi fac simtita prezenta. Prin ridicarea unui picior in momentul urinarii, mirosul produs este la nivelul nasului. Femelele pot de asemenea sa ridice unul dintre picioarele din spate atunci cand urineaza, iar unele dintre ele vor reusi chiar o acrobatie, stand pe picioarele din fata si ridicandu-le pe cele din spate doar pentru a urina pe un obiect vertical!
Atat masculii cat si femelele vor cerceta semnele mirositoare lasate de alti caini si pot marca inca o data zona cu urina lor – o femela dominanta poate sta in spatele altei female ce urineaza numai pentru a isi face nevoile in acelasi loc. Desi marcarea teritoriala este mai putin importanta pentru cainii domestici decat pentru cei salbatici, este posibil ca marcarea prin miros sa il ajute sa se relaxeze prin impregnarea zonei cu propriul miros.
Urina femelei contine si informatii referitoare la perioada de reproductie si la receptivitatea sexuala. In special masculii pot detecta aceste informatii si pot calatori la distante lungi pentru a gasi o femela in calduri.
Mirosurile corporale generale sunt de asemenea importante mijloace de comunicare intre caini. Mirosul este produs prin secretiile glandelor corpului – mai ales ale fetei, zonei anale si a cozii. Atunci cand se intalnesc, cainii care nu se cunosc vor incerca sa se cunoasca prin miros, mai ales in zona capului si cea anala. Cainele mai ascultator va tine coada intre picioare pentru a evita mirositul.
Limbajul corporal
Unul dintre motivele pentru care cainii sunt niste animale de companie atat de bune este modul remarcabil in care comunica cu oamenii. Cainii de companie ne considera o continuare a familiei lor si interpreteaza starea si intentiile noastre. Intelegerea modului in care cainii comunica cu alti caini va ajuta stapanul observator sa descifreze in mod corect mesajul pe care animalul sau incearca sa il transmita.
Cainii pot comunica cu alti caini printr-o serie de semnale, inclusiv o varietate de expresii faciale, pozitii ale corpului, zgomote si mirosuri. Cainele tau isi va folosi gura, ochii, urechile si chiar coada pentru a-si exprima emotiile. Citind combinatia de semnale corporale, ar trebui sa poti stabili cine este conducatorul in orice confruntare sau situatie.
Un caine care se simte curajos sau agresiv, va incerca sa para un animal mai mare si mai puternic. Va sta drept, cu urechile si coada ridicate, isi va impinge pieptul inainte si i se va zbarli parul din jurul gatului si de pe spate (blana de la ceafa). De asemenea, poate sa dea din coada usor si sa maraie.
Pe de alta parte, un caine supus va incerca sa para mic, ca un catelus – cainii adulti ii pedepsesc aspru pe catelusi, dar nu ii ataca.
Modul in care abordeaza un individ mai dominant va fi probabil din lateral, ghemuindu-se la pamant, coborand coada si miscand-o entuziasmat. Va incerca probabil sa linga mainile si fata cainelui sau persoanei dominante si daca acesta nu il calmeaza, se poate rostogoli pe spate, expunandu-si burta. In aceasta pozitie, unii caini elimina involuntar o cantitate mica de urina.
Un model de comportament tipic cainilor si cunoscut de aproape toata lumea este datul din coada. Cei mai multi oameni vor recunoaste ca datul usor, liber din coada indica placere si o atitudine generala prietenoasa. Datul din coada exagerat, care se extinde la intreaga parte posterioara, este observat la cainii supusi – precum si la cei cu coada foarte scurta.
Totusi, coada indica si alte emotii. Cand cainele da usor din coada tinuta drept, in prelungirea spatelui, exprima furie. Stransa jos peste picioarele din spate ale cainelui, este un semn ca acesta se teme. Cainii agitati sau nervosi pot da din coada rigida, lasata in jos.
Aspectul normal al cozii cainelui a fost modificat prin crestere si taiere. Unele rase – cum ar fi rasa Whippet (ogar) si ogarul Italian – in mod normal isi poarta coada lasata in jos, dar in general o coada tinuta mai sus de 45 de grade de coloana vertebrala exprima interes si stare de alerta.
Expresiile faciale ale cainelui tau iti vor spune multe lucruri despre starea lui – daca este agitat sau nelinistit, speriat sau jucaus, putand exprima o gama larga de emotii. Urechile lui se ridica atunci cand este in stare de alerta sau asculta cu atentie, dar sunt indreptate spre inapoi sau lipite de cap atunci cand exprima placere, supunere sau teama. Pentru a-i interpreta corect starea de spirit, trebuie sa urmaresti in acelasi timp si alte indicii corporale.
Ingustarea sau inchiderea pe jumatate a ochilor cainelui indica fie placere, fie supunere, dar ochii larg deschisi indica agresivitate.
In salbaticie, seful haitei poate mentine controlul doar uitandu-se fix la un caine subordonat. Cele doua animale vor continua sa se uite fix unul la celalalt pana cand unul isi coboara privirea si se intoarce cu spatele. Daca este in continuare privit fix, cainele supus se va simti confuz si ar putea musca de teama. Daca nu este intrerupt contactul vizual, cainele dominant isi va intari amenintarea maraind sau chiar atacand.
Nu trebuie sa incerci sa privesti fix mai mult cainele daca acesta are tendinte agresive sau nervoase – acest lucru ar putea provoca un atac. Totusi, un contact vizual delicat, stabilit cu regularitate, linisteste cainele si consolideaza relatia cu acesta.
Cainii supusi si cei apartinand anumitor rase, in special Labradorii, pot parea ca zambesc atunci cand deschid gura pentru a-si arata dintii intr-un ranjet stramb prietenesc. Totusi, in cazul maraitului agresiv, ambele buze sunt trase inapoi, expunand majoritatea dintilor; acest gest poate fi insotit de un marait.
Un caine isi manifesta dorinta de a se juca ridicand labuta din fata, sau facand o plecaciune in joaca, adesea insotita de latrat pentru a atrage atentia. Alte gesturi includ oferirea unui obiect de joaca sau legarea de un alt caine pentru a-i instiga la urmarire.
Vocalizarea
Aproape imediat dupa nastere, cateii vor face zgomote pe diverse tonuri. Mama lor va sti cand le este foame sau cand ii doare ceva in functie de zgomotele pe care le fac. Primul latrat poate fi auzit la 3-6 saptamani de la nastere. Cainele tau foloseste latratul pentru a comunica o varietate de sentimente – un sunet diferit poate fi folosit in diferite situatii. Va latra pentru a avertiza aparitia intrusilor, pentru a-si revendica teritoriul, pentru a saluta in timp ce se joaca, sau pentru a atrage atentia.
Un caine foloseste maraitul pentru a avertiza, a ameninta, sau pentru a se apara. Nu ar trebui sa provoci – iar copiii nu ar trebui sa se apropie niciodata de un caine care maraie, pentru ca ar putea provoca un atac. Cainii pot marai atunci cand se joaca cu alti caini, dar limbajul lor corporal in acest caz nu sugereaza nici o urma de agresivitate. Unii caini pot emite un mic zgomot, ca o conversatie, atunci cand sunt mangaiati de stapanii lor, dar, din nou, avand corpul relaxat pentru a arata ca nu sunt pregatiti de atac.
Un urlet este o chemare de la distanta - poate fi auzit de la o distanta mult mai mare decat un latrat. Un caine care urla este de obicei singur si in cautarea unui contact social de orice fel. Scheunatul si gemetele sunt semne de supunere, salut sau durere; scancetul in caz de durere sau infrangere, iar scancetele stridente atunci cand sunt entuziasmati, cum ar fi de exemplu in cazul vanatorii.
Hranirea
Cainii sunt vanatori carnivori prin excelenta, desi par foarte flexibili in dieta lor, iar atunci cand traiesc in salbaticie se pot hrani si cu plante cum ar fi de exemplu iarba sau grauntele. Desi metodele prin care cainii domestici isi obtin hrana sunt diferite de cele folosite de stramosii lor ce traiau in salbaticie, mecanismele comportamentale fundamentale pe care se bazeaza pot fi inca intacte, chiar daca au suferit modificari usoare in urma procesului de domesticire. Desi unii caini par sa nu aleaga mancarea conform unor criterii anume, altii – mai ales cei din rasele cele mai mici sau cele mai mari – pot fi niste consumatori pretentiosi. Cainii prefera carnea in locul unei diete bazate pe cereale, desi pot alege un singur tip de carne, cum ar fi de exemplu carnea de vita. Le place o varietate intreaga de gusturi, dar rareori sunt amatori de mancaruri dulci, sarate sau cu un gust puternic. Mirosul mancarii este de asemenea foarte important si are un efect semnificativ asupra palatabilitatii lor.
Majoritatea cainilor sunt fericiti daca mananca acelasi tip de mancare in fiecare zi. Acest lucru este foarte normal, cu conditia ca dieta lor sa fie echilibrata si sa contina toate substantele nutritive esentiale. Totusi, multor caini le place varietatea in dietele lor – desi mancarurile necunoscute pot fi respinse sau pot cauza o criza de diaree. Cea mai buna solutie ar fi o varianta alternativa a aceleiasi marci de produse pe care o folositi de obicei.
Majoritatii cainilor li se ofera o masa pe zi, dar se pot adapta cu usurinta regimului impus de stapanul lor. Desi atunci cand traiesc in salbaticie este posibil sa treaca mai multe zile intre mese, majoritatea cainilor prefera sa isi primeasca portia de mancare de mai multe ori pe zi. Indiferent de regimul pe care il urmeaza cainele tau, nu vor aparea probleme daca vei stabili un echilibru intre consumul total de alimente si cerintele energetice ale cainelui si daca te vei asigura, bineinteles, ca dieta este completa si echilibrata din punct de vedere nutritional.
Majoritatea cainilor au tendinta de a manca prea mult daca le oferi acces nelimitat la mancare, desi exista diferente din acest punct de vedere, in functie de rasa si de indivizi. Aceasta tendinta poate aparea din cauza obisnuintei de a infuleca pe care o aveau atunci cand traiau in salbaticie si cand trebuia sa astepte zile intregi pentru a vana o prada. Cainii isi apara mancarea si se vor apara chiar de indivizii ce incearca sa se impuna in timpul mesei. Atunci cand se afla in casa, trebuie sa inveti cainele sa renunte la mancare pentru tine, daca ii ceri asta. Totusi, copiii trebuie invatati sa nu se apropie de un caine care mananca sau roade un os.
Comportamentul sexual
Ca toate celelalte animale, cainii au un instinct natural de reproducere si de perpetuare a speciei. Totusi, femela se va imperechea numai in anumite perioade, de obicei de doua ori pe an, atunci cand se zice ca este in calduri sau in perioada de reproducere. Pe de alta parte, masculii adulti se pot imperechea in orice perioada a anului si, daca li se permite sa umble, acestia pot parcurge distante lungi in cautarea unei catele in calduri.
De obicei, cateaua este in calduri timp de aproximativ trei saptamani, iar pe parcursul acestei perioade, ea devine foarte atragatoare pentru masculi. Si comportamentul ei poate varia si poate deveni mai agitata si mai sensibila, dar de obicei nu va accepta sa se imperecheze decat in a doua saptamana din perioada de reproducere. Totusi, catelele au un comportament diferit si cateodata un mascul se poate imperechea cu o catea inca din prima zi din perioada de reproducere, sau poate fi nevoit sa astepte pana in ultima zi a acestei perioade. Asadar, asigura-te ca tii cateaua departe de masculi pe toata perioada de reproducere.
Unele catele pot manifesta semne de graviditate la una sau doua luni dupa incheierea perioadei de reproducere, chiar daca nu este gestanta sau nu s-a imperecheat in aceasta perioada. Aceasta se numeste sarcina falsa, iar catelele ce trec prin aceasta stare pot produce lapte si manifesta alte semne de comportament matern, cum ar fi de exemplu construirea unor cuiburi, a unor jucarii pentru pui, etc. Cere sfatul veterinarului daca se intampla aceste lucruri.
Anumite aspecte ale comportamentului de reproducere la caini pot fi o bataie de cap pentru stapanii lor. Castrarea sau alte forme de control al reproducerii sunt recomandabile daca nu vrei sa ai pui de la cainele tau. Veterinarul tau te va sfatui cu privire la optiunile disponibile.
|
